Limba catalană.html



catalană (català) †
A creat prin:	{{{creator}}} în {{{an}}}
Scop:	{{{scop}}}
Vorbită în:	Andora, Franţa, Italia, Spania şi alte
Regiuni:Vorbită în:	Catalonia, Franja de Ponent, Valencia, Insuele Baleare, Sardinia şi alte
Perioadă existenţiei:	{{{perioadă}}}
Număr de vorbitori:	7,5 milioane
Loc:	nu în top 100
Sistem de scriere:	{{{sistem de scriere}}}
Tipologie:	SVO
Clasificare:	limbi indo-europene  italice   romanice    italo-vestice     galo-iberice      ibero-romanice       ibero-romanice de est        catalană
Statut oficial
Oficială în:	Andora; diverse comunităţi în Spania (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia)
Reglementată de:	Institut d'Estudis Catalans şi Acadèmia Valenciana de la Llengua
Coduri de limbă
ISO 639–1	ca
ISO 639-2	cat
ISO 639-3	{{{iso3}}}
SIL	cat  en
SIL	{{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres.		Tatăl nostru Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres.
Transliteraţie {{{transliteraţie}}}
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Vizitaţi Wikipedia în catalană!
Europa catalanofonă
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Catalana (català, valencià) este o limbă romanică (vezi şi Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franţa, Andorra şi Italia:

• Catalonia (Catalunya, Spania), unde este limbă co-oficială, alături de spaniola.
• Insulele Baleare (Illes Balears, Spania), unde este limbă co-oficială cu spaniola.
• Andorra, unde este singura limbă oficială.
• O parte din Valencia (País Valencià, Spania), unde este co-oficială cu spaniola, fiind numită oficial Valencià (valenciană).
• Catalonia de Nord sau Roussillon (Catalunya Nord, Franţa), unde catalana nu are statut oficial.
• O parte din procincia Aragon, Spania (La Franja), mai ales comarqueurile Baixa Ribagorça, Llitera, Baix Cinca, şi Matarranya, unde nu are statut oficial, însă şi-a câştigat o anumită recunoaştere în legile aragoneze, după 1990.
• Oraşul sardinian l'Alguer (Alghero, Italia), unde este co-oficială cu italiana şi cu sarda.
• O mică regiune în Murcia, cunoscută ca şi el Carxe, unde catalana nu are statut oficial.

Toate zonele sunt numite neoficial Països catalans (sau Ţări catalane), o denumire bazată la origine pe afinitatea culturală şi pe patrimoniul comun, care a fost mai târziu interpretată politic de unii.

Catalana s-a dezvoltat în secolul IX din Latina vulgară de ambele părţi ale Munţilor Pirinei (regiunile Rosselló, Empuries, Besalú, Cerdanya, Urgell, Pallars şi Ribagorça). Are trăsături comune cu galo-romana şi ibero-romana şi se poate spune că provine din dialectul occitan (sau roman de vest).

Limba s-a extins spre sud prin Reconquista, în mai multe faze: Barcelona şi Tarragona, Lleida şi Tortosa, vechiul Regat al Valenciei, şi transplantat spre Insulele Baleare şi l'Alguer.

modifică Fraze uzuale

• Catalană: Català /k@t@'lA/
• bună: hola /'Ol@/
• la revedere: adéu /@'DEw/
• te rog: si us plau /sis'plAw/
• mulţumesc: gràcies /'grAsi@s/; merci /'mErsi/
• scuze: perdó /p@r'Do/
• acela, aceea: aquest /@'kEt/ (masc.); aquesta /@'kEst@/ (fem.)
• cât (costă)?: quant val? /'kwAm'bAl/; quant és? /'kwAn'tes/
• da: sí /'si/
• nu: no /'no/
• nu înţeleg: No ho entenc /'no w@n'teN/
• unde este baia?: on és el bany? /'on'ez@l'BaJ/; on és el lavabo? /'on'ez@l'l@'BABu/
• toast generic (sănătate): salut! /s@'lut/;
• vorbiţi româna?: Que parla romanès? /k@ 'parl@ rom@nEs/
• vorbiţi catalana?: Que parla català? /k@ 'parl@ k@t@'lA/

modifică Vezi şi

• limba occitană
• fraze uzuale în diferite limbi
• Institut d'Estudis Catalans
• Pompeu Fabra

modifică Bibliografie de învăţare a catalanei

• Digui, digui... Curs de català per a estrangers. A catalan Handbook .-- Alan Yates and Toni Ibarz .-- Generalitat de Catalunya. Departament de Cultura, 1993 .-- ISBN 84-393-2579-7.
• Teach Yourself Catalan .-- McGraw-Hill, 1993 .-- ISBN 0844237558.

modifică Legături externe

• Institut d'Estudis Catalans
• Raport Ethnologue pentru catalană
• Nouvinguts.com Noutăţi pentru şi despre noi-veniţii la limba catalană
• Şcoala de limbă catalană - Cursuri de limbă catalană prin Internet

Există o Wikipedia:Catalană.

v • d • m Limbile Spaniei
Limba oficială	spaniolă / castiliană (español / castellano)
Limbi cooficiale	araneză (aranés) • bască (euskara) • catalană (català) • galiciană (galego)
Alte limbi autohtone	aragoneză (aragonés) • asturiană (asturianu) • extremadurană (extremeñu) • fala (fala) • occitană (occitan)

v • d • m Limbi indo-europene
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.
Limbi indo-iraniene	assameză • avestană • bactriană • baloci • belugistană • bengaleză • caşmirană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • oseţiană • pali • pamiriană • paştună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • şumaşti • tajică • urdu • zazaki
Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friuliană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană (rumanci) • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă
Limbi slave	bielorusă • bosniacă • bulgară • caşubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană
Limbi baltice	curoniană • letonă • lituaniană • prusacă
Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galaţiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoţiană
Limbi germanice	afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • gotă • gotă crimeană • idiş • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • olandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică
Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică
Alte	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice
Limbi cu categorizare incertă: dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă