O lege organică este un anumit tip de lege specială a sistemului juridic din România prin care se reglementează:
- a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
- b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
- c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
- e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
- g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
- h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
- i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
- j) statutul funcţionarilor publici;
- k) contenciosul administrativ;
- l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
- m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
- n) organizarea generală a învăţământului;
- o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
- p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
- r) statutul minorităţilor naţionale din România;
- s) regimul general al cultelor;
- t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
|
