Constituţia României.html



România

Acest articol face parte din seria: Politica şi Guvernul României

Constituţie Preşedinte Traian Băsescu Guvernul României Călin Popescu-Tăriceanu Parlamentul României Senatul României Camera Deputaţilor Partide politice Alegeri Parlamentare: 2004, 2008 Prezidenţiale: 2004, 2009 Europene: 2007 CSAT Şefii de stat Prim-miniştrii Guverne Senatori 1990-2007 Deputaţi 1990-2007 Miniştrii de externe Miniştrii de finanţe Miniştrii de interne Miniştrii de justiţie Miniştrii apărării naţionale Şefii serviciilor secrete

Politica altor ţări •  v • d • m

Constituţia României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale.

Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003 şi a fost adoptată în urma unui referendum naţional, care a avut loc pe 18 şi 19 octombrie 2003.

modifică Structură

Constituţia din 1991, aşa cum a fost modificată în 2003, cuprinde 156 de articole împărţite în 8 titluri:

• Titlul I - Principii generale
• Titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
• Titlul III - Autorităţile publice
• Titlul IV - Economia şi finanţele publice
• Titlul V - Curtea Constituţională
• Titlul VI - Integrarea euroatlantică
• Titlul VII - Revizuirea Constituţiei
• Titlul VIII - Dispoziţii finale şi tranzitorii

modifică Conţinut

Vezi s:Constituţia României.

modifică Istorie

Pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României. Dupa extinderea teritoriului naţional în 1918, o nouă constituţie a fost aprobată pe 29 martie 1923. În perioada comunistă Constituţia a fost modificată în 1948, 1952 şi 1965. După Revoluţia din 1989, o nouă Constituţie a fost adoptată în 1991.

modifică Referendumul de pe 18-19 octombrie 2003

Proiectul de revizuire a constituţiei adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 şi 19 octombrie 2003. Prezenţa la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanţi au votat pentru modificarea constituţiei. Totuşi, procentele au fost contestate de organizaţiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituţională a urnelor volante şi permiterea unor cetăţeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamaţii nu a putut fi dovedită, însă. Noua constituţie a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.

Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări mai mici sau mai mari. Cele mai importante schimbări sunt:

• Gratuitatea invăţămîntului de stat nu mai este garantată necondiţionat (ci numai conform legii).
• Minorităţile naţionale au dreptul de a folosi limba maternă în administraţie şi justiţie.
• Proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege.
• Mandatul preşedintelui este de 5 ani.
• Obligativitatea stagiului militar se stabileşte prin lege organică.
• Imunitatea parlamentară este limitată.
• După aderarea României la UE cetăţenii ţărilor membre ale UE vor avea dreptul de a alege şi de a fi aleşi în scrutinul local (dacă sunt rezidenţi ai localităţii respective).
• Intrarea în Uniunea Europeană şi OTAN (NATO) nu va fi votată prin referendum, ci de către Parlament.

modifică Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Constituţia României

Constituţiile României

Constituţia Cărvunarilor | Constituţia din 1864 | Constituţia din 1866 | Constituţia din 1923 | Constituţia din 1938 | Constituţia din 1948 | Constituţia din 1952 | Constituţia din 1965 | Constituţia din 1991