WikiPortallus: Andorra.html

Principatul Andorra (catalană Principat d'Andorra, franceză Principauté d'Andorre, spaniolă Principado de Andorra) este un principat mic în sud-vestul Europei, situat în munţii Pirinei care se învecinează cu Franţa şi Spania. Ţara la moment prosperă datorită turismului şi a impozitelor joase pe teritoriul ţării.

modifică Originea şi istoria numelui

Numele "Andorra" probabil provine de la cuvântul navarrez andurrial, care înseamnă ţară acoperită de tufe.

modifică Istorie

După tradiţie, Carol cel Mare a acordat populaţiei Andorrei o cartă pentru lupta lor contra maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell şi ulterior la episcopul regiunii Urgell. În secolul al XI-lea a izbucnit un conflict între episcop şi vecinul său francez de la nord, privind Andorra.

În anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care recunoştea suveranitatea a două persoane asupra acestui teritoriu: contele de la Foix (al cărui titlu ulterior s-a transferat la şeful statului francez) şi episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Această hotărâre a stabilit teritoriul principatului şi structura sa politică.

Mai târziu, titlul a ajuns la regii Navarrei. Când Henric de Navarra a devenit regele Henric al IV-lea, în 1607 el a emis un decret prin care declara drept co-prinţii principatului Andorra pe şeful statului Francez şi pe Episcopul de Urgell.

În perioada 1812–1813, Imperiul Francez şi-a anexat Catalonia şi a divizat-o în patru departamente. Andorra a fost şi ea anexată şi integrată în districtul Puigcerdà (departementul Sègre).

În 1933, Franţa a ocupat Andorra în urma tulburărilor sociale care au avut loc în ajunul alegerilor. La 12 iulie 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamaţie la Urgell, declarându-se Boris I, prinţul suzeran a Andorrei - şi declarând imediat război episcopului de Urgell. La 20 iulie, el a fost arestat de autorităţile spaniole şi expulzat din Spania. Din 1936 până în 1940, un detaşament francez a staţionat în Andorra pentru a contracara urmările războiului civil spaniol şi influenţa Spaniei fasciste.

Abia în anul 1958, Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece ţara fusese uitată la semnarea Tratatului de la Versailles - rămânând, formal, în stare de război...

Datorită relativei sale izolări, Andorra s-a situat în afara centrului istoriei europene, având doar puţine legături cu alte ţări în afară de Franţa şi Spania. Totuşi, în ultima vreme, turismul intensiv şi dezvoltarea mijloacelor de comunicare şi de transport au scos ţara din starea de izolare, iar sistemul său politic a fost modernizat în anul 1993, când Andorra a devenit membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

modifică Politică

Până nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clară între puterea legislativă, executivă, şi cea juridică. Constituţia Andorrei, ratificată în 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democraţii parlamentare; formal, co-prinţii francez şi spaniol sunt şefii statului, însă şeful guvernului deţine puterea executivă. Cei doi prinţi îşi împart o putere limitată, care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentaţi în Andorra de cîte un delegat.

Felul în care cei doi prinţi sunt aleşi marchează sistemul politic distinct a Andorrei. Unul din co-prinţi este persoana care deţine postul de preşedinte al Franţei, în prezent acesta fiind Nicolas Sarkozy (istoric, titlul a fost deţinut de oricare şef al statului Franţa, inclusiv de regi şi imperatori). Al doilea prinţ este episcopul catolic a oraşului catalan La Seu d'Urgell, în prezent Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece nici unul din prinţi nu locuieşte în Andorra, acest post este doar ceremonial.

Organul principal legislativ a ţării este Consiliul General a Văilor (Consell General de les Valls), un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt aleşi prin vot direct, 14 printr-o selecţie naţională şi 14 din cele 7 districte, pe o perioadă de patru ani. Guvernul Andorrei este format prin alegerea în Consiliul General a şefului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numeşte miniştrii din Consiliul Executiv (Guvernul). În prezent, la guvernare este Partidul Liberal, cu Albert Pintat în funcţia de prim-ministru. Partidul Social-Democrat formează opoziţia.

modifică Diviziuni administrative

Andorra constă din şapte comunităţi, numite parròquies (singular parròquia)

modifică Geografie

Din cauza poziţiei sale în munţii Pirinei, Andorra constă dintr-un teritoriu muntos, cu o înălţime medie de 1.996 m, cel mai înalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2,946 m. Munţii sunt despărţiţi de o serie de văi prin care curg râuri care se varsă în cursul de apă principal, râul Valira, care părăseşte ţara înspre Spania (la cel mai jos punct al ţării, 870 m). Clima Andorrei este similară cu clima temperată a vecinelor sale, însă altitudinea ridicată a ţării cauzează mai multă zăpadă iarna şi temperaturi puţin mai joase vara.

modifică Climă

Andorra este în zona cu climă temperat-continentală. Clima este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate.

modifică Economie

Turismul este una din cele mai importante activităţi economice ale Andorrei şi el produce aproximativ 80% din PIB-ul ţării. Aproximativ 9 milioane de turişti vizitează Andorra în fiecare an. O importantă contribuţie economică o aduce sectorul bancar, datorită impozitelor scăzute. Producţia agricolă este limitată – doar 2% din suprafaţă este teren arabil – şi din această cauză majoritatea produselor alimentare sunt importate.

Andorra nu este un membru deplin al Comunităţii Europene, însă are o relaţie specială cu această organizaţie, fiind tratată ca un membru în privinţa comerţului (fără tarife), dar ca un stat non-membru în priviţa produselor agricole. Andorra nu are o monedă proprie şi o foloseşte pe cea a vecinilor săi, în prezent euro.

modifică Demografie

Andorranii formează o minoritate naţională în propria lor ţară; doar 33% din locuitori sunt de naţionalitate andorrană. Cel mai mare grup etnic este format din spanioli (43%), portughezii (11%) şi francezii (7%) formând alte grupuri importante.

Unica limbă oficială a ţării este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are multe legături culturale;spaniola, portugheza şi franceza sunt vorbite şi ele în regiune. Religia predominantă este cea catolică.

modifică Patrimoniul mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO a fost inclus următorul obiectiv din Andorra:

modifică Vezi şi

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi romanice (Europa latină)
Andorra • Belgia • Elveţia • Franţa • Italia • Monaco • Moldova • Portugalia • România • San Marino • Spania

v • d • m Membrii Uniunii Latine după limbă
Catalană	Andorra
Franceză	Coasta de Fildeş • Franţa • Haiti • Monaco • Senegal
Italiană	Italia • San Marino • Vatican
Portugheză	Angola • Brazilia • Capul Verde • Guineea-Bissau • Mozambic • Portugalia • São Tomé şi Príncipe • Timorul de Est
Română	Republica Moldova • România
Spaniolă	Argentina • Bolivia • Chile • Columbia • Costa Rica • Cuba • Republica Dominicană • Ecuador • Filipine • Guatemala • Honduras • Mexic • Nicaragua • Panama • Paraguay • Peru • Spania • Uruguay • Venezuela

v • d • m

Ţări dezvoltate

Andorra • Australia • Austria • Belgia • Canada • Coreea de Sud • Danemarca • Elveţia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Israel • Italia • Japonia • Liechtenstein • Luxemburg • Monaco • Norvegia • Noua Zeelandă • Portugalia • Regatul Unit • San Marino • Singapore • Spania • Statele Unite ale Americii • Suedia • Taiwan • Ţările de Jos • Vatican

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia ³ • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud ³ • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.

Andorra.html

Cuprins